Biserica a fost pictată în jurul anului 1595, cu aproape jumătate de veac după bisericile „surori”.
Este considerată ca fiind ultima înflorire a obiceiului pictării faţadelor bisericii, tradiţie care marchează domnia lui Ştefan cel Mare şi a lui Petru Rareş.
Curtea este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) şi groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei);
Iconostasul Mănăstirii Suceviţa este sculptat în lemn de tisa, în stil baroc-rococo şi datează din anul 1801.
Mănăstirea Suceviţa este singura din grupul bisericilor cu pictură exterioară din Bucovina care îşi păstrează latura de nord. Aici este reprezentată scena "Scara virtuţilor", cea mai impresionantă prin amploarea şi contrastul dintre ordinea îngerilor şi haosul iadului.
 |
| Biserica Manastirii |
 |
| Zidurile de aparare |
 |
| Pictura exterioara |
 |
| Usa bisericii |
 |
| Interiorul bisericii |
 |
| Interiorul bisericii |
 |
| Turnul de la intrare |
 |
| Poarta manastirii |
 |
| Zidurile exterioare |
 |
| Intrarea in curtea manastirii |
 |
| Pictura de pe fata de nord |
Harta :
Vizualizare hartă mărită
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu